Stire
Colapsul Sillicon Valley Bank (SVB) si Signature Bank (SB) a dus la scaderi masive pe bursa a sectorului bancar. Cazul SVB este cel mai reprezentativ.
Interpretare
- Se justifica reactia atat de abrupta a pietei?
- In esenta, nu. Cel putin, nu din cauza colapsului celor doua banci din SUA. Cazurile respective sunt speciale in multe privinte. Majoritatea bancilor nu se confrunta cu situatii similare. Dar piata se teme in principal de instalarea panicii irationale si aparitia fenomenului de “bank run” (retragerea precipitata a depozitelor de la bancile percepute ca vulnerabile, care distruge si un sistem bancar sanatos).
- Care sunt cauzele colapsului SVB?
- Lockdown in pandemie -> se doreste ca populatia sa isi pastreze veniturile, desi economia se opreste in mare masura -> se mareste masiv bilantul bancii centrale, intr-o perioada scurta de timp prin “relaxare cantitativa” (explicatii aici).
- Populatia acumuleaza economii din lipsa de cheltuieli cat sta in casa si cheltuie mai mult pe servicii online -> bani mai multi si ieftini disponibili pentru investitii in domeniul tehnologiei informatiei -> se investeste masiv in start-ups din sectorul tehnologiei informatiei prin fonduri de venture capital.
- Firmele start-up nu prezinta de obicei suficienta credibilitate pentru credite bancare de la bancile “normale” -> isi plaseaza banii primiti de la finantatori in depozite la banca SVB, care se concentreaza special aproape numai pe acest tip de clienti.
- Firmele start-up aveau nevoie de doua tipuri de credite, nedispobile in alta parte, fiindca sunt prea riscante: (a) “venture debt”, adica un credit-punte intre rundele de finantare prin venture capital, runde care nu mai vin acum ca s-au scumpit banii si (b) credite ipotecare pentru fondatori, care au salarii relativ mici cat timp firma este pe pierdere si nu se califica pentru un credit suficient de mare in raport cu preturile din zona. Din creditele SVB, 56% erau venture debt iar 14% credite ipotecare pentru fondatorii de start-up.
- SVB de confrunta cu dublarea banilor din depozite -> investeste banii in obligatiuni pe termen lung, pentru a obtine o dobanda ceva mai mare in contextul dobanzilor extrem de scazute de atunci -> banca devine dependenta (55% din total active) de investitiile in obligatiuni pe termen lung.
- Plasemente atat de mari in obligatiuni pe termen lung, finantate prin depozite bancare pe termen scurt de la firme cu cash flow volatil reprezinta un risc de dobanda ridicat, care ar trebui acoperit.
- Dependenta de depozite mari de la deponenti persoane juridice este un risc suplimentar. Banii firmelor sunt mai instabili ca sursa de finantare decat cei ai persoanelor fizice. Firmele tind sa isi mute banii mai des ca raspuns la modificarea dobanzii sau pot sa aiba variatii mari si rapide de sume disponibile, datorita deciziilor privind investitiile si finantarea.
- Populatia scapata din lockdown cheltuie mai mult, desi economia a produs mai putin si la costuri mai mari (inclusiv datorita preturilor la energie) -> inflatia creste abrupt.
- Bancile centrale cresc dobanzile rapid pentru a domoli inflatia -> finantarea pentru firmele start-up se diminueaza -> banii lor depusi la banca se diminueaza accelerat, deoarece aceste firme sunt tipic pe pierdere pana cand se maturizeaza si/sau au nevoie constant de investitii suplimentare.
- Banca unde isi tin depozitele este nevoita sa vanda in pierdere din portofoliul de obligatiuni in care investise anterior aceste depozite, ca sa faca rost de lichiditate pentru diminuarea depozitelor -> banca marcheaza pierderi masive in portofoliu, deoarece valoarea obligatiunilor a scazut mult de la momentul achizitiei.
- Banca incearca sa obtina finantare suplimentara de pe piata -> unii finantatori de firme start-up se sesizeaza si instructeaza firmele pe care le-au finantat sa isi retraga banii de la banca respectiva -> fenomen de “bank run” si problemele de lichiditate ale bancii devin nesustenabile -> colaps.
- Fondul de garantare a depozitelor preia banca -> pare ca vasta majoritate a deponentilor bancii va pierde bani (96% erau peste limita asigurata) -> piata se teme ca si alte banci (indeosebi cele mai mici si percepute ca vulnerabile) se vor confrunta cu retrageri masive si bruste de bani din depozite, ceea ce poate provoca colapsul si pentru o banca sanatoasa -> risc semnificativ de efect de domino pentru sistemul bancar -> banca centrala si ministerul finantelor anunta masuri de sprijin exceptionale, pentru a reduce riscul de contaminare si bank run (explicatii aici) -> piata este in proces de evaluare a riscurilor si viitoarelor decizii de dobanda ale bancii centrale.
- Ce a favorizat aceasta situatie?
- Mai multe circumstante au concurat: (i) lockdown prelungit si efectele sale negative in timp, (ii) nereglementarea schemelor crypto, (iii) relaxarea incepand cu 2018 a unor regulilor de testare la stres, capitalizare si lichiditate pentru bancile cu active sub 250 miliarde USD, (iv) concentrarea prea mare sectoriala si a depozitelor unei institutii financiare, (v) ponderea prea mare a titlurilor de stat in totalul activelor si raportul prea mic credite-depozite.
- Ce urmeaza?
- Banca centrala si trezoreria iau masuri sa evite fenomentul de contagiune si “bank run”. Cele doua masuri exceptionale anuntate luni (detalii aici) au gestionat riscul de reactie necontrolata a pietei. In plus, sistemul bancar este bine capitalizat pe ansamblu si are un sistem de gestionare a riscului solid, mai ales datorita unui cadru dur de supraveghere si reglementare impus cu precadere bancilor mari dupa anterioara criza financiara.
- Este adevarat ca bancile de pretutindeni pot avea trei tipuri de dificultati mai departe din cauza dobanzilor mari: (i) marcarea unor pierderi din anumite portofolii de oblgatiuni achizitionate in perioada dobanzilor mici, (ii) cresterea provizioanelor pentru credite neperformante, in caz de recesiune economica si (iii) curba randamentelor inversata (dobanzi pe termen scurt mai mari decat cele pe termen lung) dauneaza modelului de afaceri al bancilor. Dar aceste dificultati potentiale nu sunt deloc o surpriza si sunt compensate cel putin partial de efectul pozitiv al dobanzilor mari (marje de dobanda crescute). De fapt, in lipsa recesiunii, efectul dobanzilor mai mari de pana acum a fost net pozitiv pentru rezultatele bancilor in general.
- Piata se asteapta ca banca centrala sa reduca ritmul cresterilor de dobanda sau chiar sa le stopeze. Ajustarea preturilor de pe piata obligatiunilor din ultimele doua zile sugereaza ca piata se asteapta acum mai degraba la o stopare. Din acest motiv creste pretul unor actiuni pe bursa (dobanzi prognozate mai putin ridicate inseamna un cost al capitalului mai redus decat anticiparile anterioare si, in consecinta, o evaluare mai buna a firmelor). Sunt riscante aceste asteptari? Da. Inflatia ramane ridicata si tocmai tiparirea de bani excesiva si dincolo de perioada necesara a dus la situatia actuala.
Links