Stire
Bilantul Fed este de peste 8 ori mai mare decat in 2008 si de 2 ori mai mare decat la inceputul lui 2020. A fost creata masa monetara intr-un ritm fara precedent recent, mai ales in 2020-2021, iar acum, incepand de la mijlocul lui 2022, a inceput reducerea masei monetare. Din aceste actiuni rezulta, in mare masura: depasirea fara mari probleme economice a perioadei de lockdown in pandemie, inflatia care a urmat, dobanzile mari din prezent, evolutia burselor si a pietei crypto. De aceea este pricipala poveste urmarita de piata la acest moment, inclusiv in Romania.
Interpretare
- Cum si de ce s-a produs aceasta masa monetara uriasa?
- De ce? Pentru a stimula economia dupa criza financiara si, mai ales, pentru a compensa efectul inchiderii economiei in pandemie. Fed a dublat bilantul in numai cateva luni in 2020.
- Cum? Prin relaxare cantitativa (QE). Pentru a stimula crearea de moneda prin creditarea de catre bancile comerciale, bancile centrale au redus dobanzile. Dar odata ce dobanzile au ajuns la zero (sau chiar negative in zona euro), acest stimulent si-a atins limitele. Bancile centrale au apelat la relaxare cantitativa, adica au creat masa monetara prin achizitia directa a unor active non-bancare (precum titlurile de stat) de la institutii non-bancare (precum fondurile de investitii).
- E mult? Da, foarte mult. Probabil ca indicatorul pe care trebuie sa il urmariti este raportul dintre bilantul bancii centrale si PIB. SUA nu sunt campioane intre bancile centrale majore nici dupa aceste cresteri, dar din perspectiva istorica, nu am gasit un precedent similar american.
- Ce se intampla acum?
- Fed reduce bilantul din mai 2022, dar reducerea nu este abrupta. Chiar si asa, efectul in piata a fost semnificativ. Cantitatea mare de bani aruncata pe piata care a atenuat pe moment impactul izolarii oamenilor in casa si al blocarii economiei se retrage acum si provoaca, nesurprinzator, dureri. Se retrage pentru ca, intr-un final, a generat inflatie mare.
- De ce a accelerat inflatia in ultimul an?
- Atat timp cat cererea mai mare (din cauza banilor mai multi) a putut fi satisfacuta prin oferta mai mare de bunuri si servicii produse de altii (care au acceptat sa le produca, investind de fapt in datoriile celor care le cumparau), preturile nu au crescut semnificativ. Socul inflationist a aparut cand oferta nu a mai tinut pasul cu cererea si exista pericolul unei spirale preturi-salarii. De ce?
- Socul de oferta (mai putina productie, cu costuri mai mari) are cauze multiple. Principalele doua motive au tinut de decizile politice: (a) deciziile de lockdown in multe tari, care au strangulat lanturile de productie si (b) politici energetice naive, care au dus la productie energetica proprie insuficienta fata de nevoile societatii. In plus, exista probleme structurale: (i) natalitate scazuta, (ii) nepotrivire intre profilul educational sau aspiratiile absolventilor si nevoile de angajare in sectoarele productive (compensate numai partial prin permiterea unei imigratii masive si necontrolate), (iii) China nu mai are noua forta de munca ieftina de adus in sectorul industrial.
- In paralel, a existat si o accelerare a cererii, care a marit diferenta fata de oferta in scadere. Oamenii au acumulat economii in exces in lockdown, datorita faptului ca au continuat sa primeasca salarii (paradox sustinut de relaxarea cantitativa a bancilor centrale si deficitele bugetare), dar au cheltuit mai putin pe servicii, fiind inchisi in case. Inflatia a aparut prima data la bunuri, care au putut fi comandate si de acasa (ducand la cresterea mare a comertului online si la o inflatie uriasa a costurilor de transport naval la acel moment). Dupa lockdown, oamenii au redus cheltuielile pe bunuri, din care cumparasera deja destule (multi comercianti s-au trezit cu stocuri in exces, in consecinta) si au achizitionat serviciile de care au fost lipsiti o vreme (turism, restaurante si altele). De aceea am insistat in comentariile stirilor pe inflatie asupra evolutiei preturilor la servicii.
- Ce sa urmarim in continuare?
- Diferenta intre cerere si oferta pune presiune pe salarii, in conditiile lipsei de forta de munca suplimentare care ar creste oferta la nivelul cererii. O spirala preturi-salarii este temerea bancilor centrale. De aceea, atentia este acum concentrata pe evolutia pietei muncii in raportarile lunare si am evidentiat repetat aceasta tema.
- Dobanzile mari au efecte contradictorii. Ele incearca sa reduca cererea. Dar nu au un efect dezinflationist pe oferta, deoarece nu pot rezolva problemele socului de oferta descris mai sus; dimpotriva, pot chiar distruge capacitati de productie. Piata incearca sa inteleaga daca inflatia totala scade prin reducerea socului de oferta si daca inflatia de baza scade datorita efectului negativ al dobanzilor asupra cererii. Evolutia inflatiei totale si mai ales a celei de baza sunt alte tipuri de stiri pe care le-am prioritizat in comentariile de pe site.
- Ce crede piata?
- Raliul de pe burse din ultima luna arata ca piata nu crede ca Fed va fi atat de dura precum declara in ce priveste mentinerea unor dobanzi mari pe termen mediu. Ramane de vazut daca acest pariu al pietei se confirma. Am comentat detaliat aici.
- Efectul negativ al dobanzilor mari si al politicilor energetice din nou problematice inca nu este vizibil in datele publicate. Putem vedea in continuare efecte contradictorii asupra evolutiei asteptate a inflatiei (de aici si miscarile in zig-zag ale pietei in functie de stirile zilei): cererea poate scadea (dezinflationist), dar putem vedea si eventuale reduceri/inchideri de productie (inflationist), poate cu crestere de somaj si scadere de salarii (dezinflationist), iar investitiile in productia de energie conventionala, mai ales petrol si gaze, sunt activ descurajate (inflationist).
Links