Stire
Sectorul bancar european inregistreaza scaderi semnificative pe bursa, pe fondul problemelor bancii Credit Suisse.
Interpretare
- Este justificata reactia abrupta a pietei?
- Tehnic, nu. Ca si in SUA (explicatii aici), piata se teme in principal de instalarea panicii irationale si aparitia fenomenului de “bank run” (retragerea precipitata a depozitelor de la bancile percepute ca vulnerabile, care distruge nejustificat si inutil chiar si un sistem bancar sanatos).
- Ca de fiecare data in astfel de situatii, elementul declasator de aversiune la risc pe piata sunt problemele unei banci, care ar putea duce la contagiune in perceptia publica, desi nu se justifica din punct de vedere tehnic (problemele bancii in cauza fie nu sunt de magnitudinea perceputa, fie nu se regasesc la alte banci sau, in orice caz, nu la aceeasi scara).
- Se repeta 2008?
- Nu. Situatia sectorului bancar, a structurii bilantiere, a riscului de credit, a economiei, a capitalizarii bancilor si a instrumentelor de pe pietele financiare este cu totul alta, mult mai solida. Discutia pare a fi din nou, partial, despre accesul la lichiditate, dar motivele si profilul instrumentelor financiare din portofoliile bancilor implicate sunt fundamental diferite. Nu incape comparatie cu situatia de atunci, la modul serios.
- Ce riscuri exista de aceasta data?
- Din cauza dobanzilor mari, acum avem alte tipuri de riscuri pentru sectorul bancar, insa diferite de cele din 2008, gestionabile si partial compensate de marjele in crestere, cum am aratat aici: (i) marcarea unor pierderi din anumite portofolii de obligatiuni achizitionate in perioada dobanzilor mici, (ii) cresterea provizioanelor pentru credite neperformante, in caz de recesiune economica si (iii) curba randamentelor inversata (dobanzi pe termen scurt mai mari decat cele pe termen lung), care dauneaza modelului de afaceri al bancilor.
- Nota: chiar daca o scadere a dobanzilor pe termen scurt ar ajuta la punctul (i) de mai sus, ea ar fi detrimentala marjei de dobanda a bancilor, deoarece in contextul actual vor fi nevoite sa plateasca dobanzi mari la depozite ca sa le loializeze, insa vor plasa respectivii bani in instrumente cu dobanzi mai mici, deci o marja in scadere. Oricare este directia dobanzilor mai departe, va avea atat efecte pozitive, cat si negative asupra rezultatelor bancilor. Efectul net depinde de multi factori si variaza de la banca la banca.
- De ce se teme piata acum?
- Riscul principal pentru o banca perceputa ca vulnerabila este pierderea rapida si masiva de depozite, in lipsa unor lichiditati disponibile imediat suficient de mari pentru a raspunde acestor retrageri de bani. Ca urmare, din prudenta, bancile pastreaza destul de multa lichiditate deja.
- Ramane intrebarea cat de contagios ar fi in perceptia publica un esec, fie si izolat, al unei banci. Daca banca respectiva este suficient de mare, problemele ei ar putea sa afecteze si bancile partenere care i-au acordat credite, sub diverse forme. De aceea, pe baza lectiilor din 2008, partnerii de piata interbancara tind sa isi reduca drastic expunerea fata de bancile aflate in momente de perceputa vulnerabilitate, ceea ce accentueaza problemele acestora din urma.
- Care este solutia?
- Lectia invatata in 2008 este ca bancile centrale si guvernele trebuie sa intervina devreme, inainte ca reactia precipitata si panicarda a pietei sa creeze probleme mult mai costisitor de rezolvat. Nota: 75% din pierderile contabile inregistrate in contabilitatea bancara in criza din 2008 nu au fost realizate niciodata, insa a fost greu de limitat ulterior distrugerile provocate de reactia intarziata a autoritatilor in primele faze ale crizei (falimentul Lehman Brothers).
- Chiar daca o banca perceputa ca vulnerabila are suficiente lichiditati, temerea deja mai putin rationala a pietei nu va fi domolita decat de o interventie clara a bancii centrale care sa asigure fara echivoc ca va oferi lichiditate abundenta respectivei banci la nevoie. Este un fel de polita de asigurare, daca doriti.
- Piata pare ca se asteapta ca exact acest tip de masuri sa fie luate rapid si in Elvetia: o confirmare din partea bancii centrale ca va asigura accesul la lichiditate, daca este nevoie. Acelasi lucru s-a intamplat in SUA luni, preventiv, cand s-a anuntat “Bank Term Funding Program” pe care am comentat aici.
- Incertitudinea pe piata este mare si nu exista o decizie optima la acest moment a bancilor centrale. Orice decizie ar fi luata pe dobanzi si lichiditate, exista efecte contradictorii. In consecinta, piata va ramane volatila si se va lasa greu convinsa sa renunte la temerile sale pe termen scurt.
- Maine este decizie BCE pe dobanda la euro, cu impact major pe piata.
- Reprezentantii BCE au mentionat anterior intentia unei cresteri de 0.50% a dobanzii la euro. Evolutia inflatiei in zona euro ar justifica o astfel de miscare. Dar in contextul nervozitatii pietei cu privire la impactul dobanzilor ridicate asupra sectorului bancar din ultimele trei zile, piata pare a vedea o dilema a BCE: (a) isi respecta promisiunea si creste cu 0.50%, cu riscuri suplimentare pentru sectorul bancar european, (b) nu mai creste dobanda, ceea ce i-ar putea afecta semnificativ credibilitatea in lupta cu inflatia sau (c) adopta o varianta de compromis cu o crestere de 0.25%. Vedeti in link-ul de mai jos o analiza avizata.
Links