Stire
- Economia si inflatia de baza nu decelereaza conform asteptarilor, in pofida cresterii abrupte a dobanzilor.
Interpretare
- Corelatie slaba intre dobanzi si inflatie…
- Piata este relativ surprinsa de corelatia slaba dintre dobanzi si inflatie la acest moment. Dobanzile mari ar trebui sa reduca cererea si sa determine o scadere economica, care ar domoli preturile si, deci, inflatia de baza.
- Explicatii partiale: (a) efectul dobanzilor mari cere timp (6-12 luni din experienta trecuta), deci nu se vede imediat si (b) dobanzile inca sunt real negative, adica inca sunt mai mici decat inflatia chiar si dupa cresterile recente, deci nu atat de represive. Sunt real pozitive numai comparat cu inflatia prognozata, insa acea prognoza este destul de incerta.
- …din cauza ca politica bugetara reduce impactul politicii monetare…
- Guvernele cheltuie imens pe sustinerea populatiei, a firmelor si a propriilor angajati si compenseaza astfel o buna parte a efectului negativ al dobanzilor mari.
- …si creste rolul statului in economie…
- O politica monetara restrictiva (dobanzi mai mari), cuplata cu o politica fiscala relaxata (deficite bugetare mari) risca sa duca la un sector public mai mare si un sector privat mai mic.
- Rezolvarea problemei bugetare se poate realiza printr-o combinatie a urmatorilor factori: (a) venituri bugetare mai mari din inflatie si crestere economica (preturi si salarii mai mari inseamna taxe si impozite mai mari), (b) cresterea nivelului taxelor si impozitelor, (c) reducerea cheltuielilor statului.
- Orice alta politica publica decat reducerea cheltuielilor guvernamentale care nu tin de investitii va avea, probabil, acelasi efect precum cel mentionat mai sus: distrugerea unei parti a sectorului privat. Principalul sector privat afectat risca sa fie tocmai productia industriala, adica cea care reprezinta punctul strategic slab al economiilor vestice acum, in concurenta cu alte zone geografice si competitori geostrategici.
- …cu riscul unor taxe si impozite mai mari dupa 2024
- Statele dezvoltate continua sa sustina economia: (a) 2024 este an electoral in multe locuri, (inclusiv in SUA si la noi) si (b) statele au bani de cheltuit (accesul lor la finantare este destul de bun la acest moment). Cat timp politicile bugetare actuale vor continua, efectul dobanzilor mari va fi atenuat.
- Varianta de compromis care sa “aterizeze lin” economia si sa permita o relaxare viitoare a dobanzilor fara recesiune este cea in care (i) presiunea pe maririle salariale scade (oamenii isi reduc asteptarile datorita decelerarii economice si oportunitatilor de angajare mai putine, iar statul isi controleaza propriile mariri de salarii) si (ii) statul reuseste sa reduca cheltuielile care nu tin de investitii (consum, scheme necontributive).
- Varianta cea mai daunatoare este cea in care dobanzile mari incep sa afecteze serios economia, guvernele continua cu deficite mari si/sau impozite crescute, iar inflatia ramane ridicata datorita unui nou soc de oferta (de pilda, preturi de productie marite datorita unui conflict geopolitic, cu impact pe petrol sau importurile din China).
- Riscul este ca, ulterior anului electoral 2024, dupa ce guvernele devin si mai prezente sau interventioniste in economie, sa finanteze aceste interventii prin taxe si impozite mai mari. Efectul negativ asupra sectorului privat ar fi dublu: si de reglementare, si fiscal. Ca sa nu ramana indoieli: unii actori privati vor fi avantajati, in speta cei favorizati de reglementarile guvernamentale. Statul va decide dupa bunul plac castigatorii din economie.
- Cum se descurca Romania?
- Destul de bine, pana acum. E corect sa recunoastem acest fapt, este meritul intregii societati, in ultima instanta.
- Banca centrala a reusit sa gestioneze inteligent dobanzile pe diverse paliere, reusind sa obtina rezultate bune pe multe planuri relativ antagonice: (a) a crescut dobanzile pe piata interbancara cand si cat a fost nevoie pentru a determina o schimbare de comportament a bancilor comerciale si a sustine cursul euro-leu (pentru domolirea inflatiei importate), (b) s-a oprit cu cresterea dobanzii de referinta la un nivel suficient de inalt cat sa nu dauneze cursului de schimb, dar nu atat de mare cat sa afecteze major debitorii si economia, (c) are suficiente rezerve si o politica de lichiditate testata in timp care sa ii permita interventii rapide si flexibile la nevoie.
- Guvernul, in diverse geometrii, a rezistat tentatiei populiste. Schemele de sustinere sau interventie in economie sunt foarte asemanatoare cu cele din statele europene mai avansate. Nu au fost introduse masuri excesiv de intrusive si, cu unele exceptii (care au fost corectate destul de repede), nu s-a viciat libertatea pietei. Pana acum, un comportament respectabil in context regional si nu numai. Raman probleme structurale de rezolvat: pensiile speciale, gradul de colectare a taxelor si impozitelor existente, capacitatea slaba de management de proiecte, supradimensionarea personalului in unele parti ale administratiei publice. Plus problema fundamentala: cum sa crestem natalitatea.
- Riscurile potentiale: (i) imediat: nerespectarea conditiilor PNRR si pierderea de fonduri (economia depinde mai mult decat de obicei de investitiile si sustinerea statului, iar o ratare a fondurilor PNRR va avea repercusiuni vizibile), (ii) termen scurt: masuri populiste, nu neaparat cu efecte majore, dar cu impact de imagine, (iii) termen mediu: o povara fiscala mai mare. Greu de estimat: riscul geopolitic (evenimente atipice la Marea Neagra, escaladarea tensiunilor SUA-China), care pot determina o aversiune majora la riscul de tara si reduce major accesul la finantare externa.