Stire
Salariile tind sa creasca mai mult decat inflatia in cazul celor cu salarii mici si/sau fara studii universitare.
Interpretare
De ce primesc cresteri salariale mai bune cei cu salarii mai mici?
- In pandemie, schemele de ajutor de stat au sprijinit mai ales pe cei cu salarii mici. Aceasta le-a permis sa acumuleze ceva economii, cat nu au cheltuit pe servicii in lockdown.
- Dupa ce s-a repornit economia, cererea de forta de munca a revenit in forta exact pentru cei cu salarii mai mici si fara studii universitare, de pilda servicii horeca si de retail, unele sectoare de productie industriala si constructii.
- Indexarile salariale la inflatie sunt mai mari pentru aceasta categorie de angajati, tocmai datorita faptului ca sunt mai putini decat cererea pentru tipul lor de munca. Celor cu salarii mai mari le scade puterea de cumparare in aceasta perioada.
De ce e atata criza de forta de munca la cei cu salarii mai mici si fara diploma universitara?
- S-a creat prea multa masa monetara fata de capacitatea productiva a societatii. In realitate, prin “tiparire” excesiva de bani, cerem mai multa productie si servicii personale decat ne permitem realist. Deci, partial, doar ni se pare ca avem lipsa de forta de munca.
- Prea multi oameni se pierd pe drumul diplomelor universitare fara uz practic (sunt prea multi in specializarea lor fata de nevoile reale ale societatii pentru specializarea respectiva) si al angajarii in exces la stat. Deci avem forta de munca, insa nu se orienteaza spre ce trebuie.
De ce principalele reduceri de personal se intampla la cei cu diplome si salarii mai mari?
- Firmele pentru care lucreaza cei din aceasta categorie se confrunta cu cerere decelerata, stagnanta sau in scadere fata de perioada anterioara: sectorul de tehnologie (mai putin online decat se preconiza), servicii profesionale (reduci cheltuielile discretionare la firma cand ai presiune pe marja de profit), servicii financiare (cerere de credite ipotecare in scadere, datorita dobanzilor mari). Exceptia notabila este domeniul medical, care este in continua crestere si beneficiaza de unele dintre cele mai mari venituri.
- In plus, aceste firme au acum acces mai dificil la finantare si la costuri mai mari, datorita cresterii dobanzilor. Cererea decelerata sau chiar in scadere pentru serviciile lor le scade capacitatea de a transfera inflatia de costuri in preturile de la client. Deci au costuri mai mari, preturi care uneori nu se ajusteaza in consecinta si, eventual, marje mai reduse. Cheltuiala lor principala este de obicei cea cu personalul. Solutia este sa reduca personalul si/sau sa acorde indexari salariale mult sub nivelul inflatiei.
Care piete beneficiaza si care piete sufera din aceasta cauza?
- Piata imobiliara: (1) apartamentele si casele cu valoare mai mica inca au cerere, (2) tranzactiile cu apartamente si case de valoare foarte mare sunt mult mai putine, (3) rezidentialul de valoare medie are cerere numai in zonele foarte bine plasate, langa birouri, mall-uri si metrou. Inchiererea de case de vacanta scumpe va fi mai putin ceruta, de asemenea.
- Bunurile de lux: (a) brandurile de lux mai accesibile (marcile scumpe cu magazine proprii din mall-uri) inregistreaza scaderi, deoarece au drept clientela tocmai angajatii cu salarii mari din economie mentionati mai sus ca fiind mai afectati acum, in timp ce (b) brandurile de lux exclusiviste (cele mai scumpe branduri) sunt mult mai putin sau deloc afectate, deoarece se adreseaza celor bogati, care au in continuare posibilitati financiare mari.
- Retailerii: clasa de mijloc urbana cu diploma, desi trebuie sa renunte la bunuri de lux mai scumpe, cauta in continuare statut social prin imbracaminte, de pilda. Va continua sa consume. Numai ca aceasta cerere migreaza partial spre retaileri cu preturi mai mici (fashion outlets, supermarketuri cu preturi mai convenabile). Tocmai acolo unde cheltuie acum mai mult si cei cu venituri mai mici, dar carora le cresc salariile mai rapid.
- Bancile: continua o cerere mai slaba de credite ipotecare, iar cererea de credite pentru IMM este dependenta de schemele de ajutor de stat. Dar avantajul principal este ca nu le cresc provizioanele: clientii nu intra in dificultati financiare si continua sa isi ramburseze crediitele. De ce? Cei cu salarii mai mari, desi au indexari mai mici decat inflatia, nu intra in incetare de plati, ci doar nu mai reusesc sa economiseasca la fel de mult. Cei cu salarii mici erau vulnerabili si reprezentau riscul principal de neplata in momente dificile pentru economie; dar tocmai lor le creste acum puterea de cumparare.
Dovezi?
- Aveti, mai jos, statistici si stiri care sustin cele de mai sus. Legile naturii functioneaza si in economie, iar natura totdeauna va gasi o cale sa echilibreze lucrurile, in raspuns la excesele si erorile noastre.
Links
- Castigul salarial mediu lunar
- Wage Growth Tracker
- Usual Weekly Earnings Summary
- Occupational Employment and Wage Statistics
- Compare Wealth Components across Groups
- Distribution of Household Wealth in the U.S.
- It’s a Richcession, Not a Recession
- Large Pay Gains Outpace State Minimum-Wage Boosts for Many Workers
- Biggest Pay Raises Went to Black Workers, Young People and Low-Wage Earners
- Layoffs Hit White-Collar Workers as Amazon, Walmart, Others Cut Jobs